Sinagoga Baal Shem Tov din Piatra Neamț este cel mai important obiectiv căutat de turiștii din Israel, sinagoga fiind declarată monument istoric.
Construită în 1763, sinagoga este singura din Europa de Est construită din lemn și conservată integral.
Restaurarea monumentului a fost finalizată în 2009, cu fonduri UNESCO și de la Guvernul României.
Legenda spune că rabinul Israel ben Elieze, cunoscut sub numele de Baal Shem Tov (1698 — 1760), fondator al hasidismului, ar fi stat în munții Ceahlău, iar în ziua de sabat cobora să se roage la sinagogă.
Actuala construcție s-a ridicat pe locul alteia mai vechi, în baza hrisovului din 19 iulie 1766 semnat de voievodul Grigore III Ghica. Vechea sinagogă a fost de piatră, dar de la începutul secolului al XVIII-lea nu s-a mai îngăduit decât ridicarea unor sinagogi de lemn, ceea ce explică și materialul folosit la construirea acestui monument.
Faptul că sinagoga se află atât de aproape de Biserica ‘Sfântul Ioan’, nerespectându-se tradiționala distanță de 150 de stânjeni (aproximativ 300 metri) care trebuie să despartă sinagoga de o biserică creștină, a fost explicat de regulă prin marea vechime a edificiului inițial, care ar fi precedat construirea ansamblului arhitectural din epoca lui Ștefan cel Mare. Adepții acestui punct de vedere pleacă de la premisa că nimeni nu ar fi îngăduit ridicarea unei sinagogi sub zidurile Curții și Bisericii Domnești și că aceasta deja exista în 1497-1499 când Ștefan cel Mare a construit Biserica ‘Sfântul Ioan’ și Turnul-clopotniță, lăsând-o apoi pe vechiul amplasament.
Se consideră că este vorba despre o simplă nesocotire a regulilor tradiționale, deoarece dacă s-ar fi avut în vedere stricta respectare a acestora, nimic nu l-ar fi împiedicat pe Ștefan cel Mare să dispună demolarea și strămutarea sinagogii la o distanță convenabilă. Nu trebuie să se uite că în vechiul cimitir evreiesc de pe muntele Pietricica, cele mai vechi pietre de mormânt datează din a doua jumătate a secolului al XVII-lea și că sinagoga se află pe pământ domnesc, comunitatea evreiască plătind o dare anuală pentru folosirea acestuia.
Foarte probabil că vechea construcție de piatră să se fi ridicat pe la mijlocul secolului al XVII-lea pe actualul amplasament, cu aprobare domnească, fără a se ține seamă de respectarea distanței prestabilite față de Biserica ‘Sfântul Ioan’ așa cum a procedat de altfel și Grigore III Ghica în 1766 când a încuviințat actuala sinagogă de lemn.
Sinagoga din Piatra-Neamț este construită din bârne groase învelite cu taban atât la interior cât și la exterior. Temelia înaltă de piatră face ca intrarea în edificiu să se realizeze prin coborârea mai multor trepte, iar interiorul se prezintă ca o galerie închisă cu două etaje la nord și un singur etaj la vest, unde este sinagoga femeilor, la sud aflându-se o altă galerie de mai mici dimensiuni destinată copiilor.
În peretele estic al sinagogii este așezată Urna Sfântă, adevărată operă de artă executată în lemn sculptat și dispusă în trei etaje, fiecare nivel fiind așezat pe coloane rotunde acoperite cu bronz și argint. Această urnă a fost lucrată în 1835 de Saraga Itchok ben Moische, dar în patrimoniul lăcașului s-a mai păstrat și o frumoasă perdea cu șapte triunghiuri și o inscripție în ebraică din care rezultă că a fost realizată în 1767, deci la numai un an de la construirea actualului edificiu. Cupola și pereții laterali sunt părțile originale ale construcției. Altarul, suflat cu aur, are o vechime de 250 de ani.
Comunitatea evreilor din Neamț numără în prezent doar 140 de membri. La începutul secolului 20, comunitatea evreiască număra în Neamț circa 14.000 de persoane, adică aproape 40 la sută din cei 30.000 de locuitori ai urbei la acea vreme.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.