Mănăstirea Durău

Divertisment

Mănăstirea Durău este situată pe locul unui vechi schit de maici, care a existat aici încă de la începutul secolului al XVII-lea.

După tradiție și conform istoricului mănăstirii prima așezare monahală a fost ctitoria călugăriței Marina, fiică de voievod moldovean, nepoata domnitorului Vasile Lupu (aprilie 1634-13 aprilie 1653; 8 mai 1653-16 iulie 1653), potrivit https://durau.mmb.ro.

Împreună cu două slujnice, ea s-a călugărit aici în 1620. În 1799, obștea maicilor s-a retras la Mănăstirea Văratic, iar în următorii ani a fost întemeiată o obște de monahi care a înnoit vechea bisericuță de lemn și — la sugestia și cu ajutorul mitropolitului Moldovei, Veniamin Costache — au clădit case pentru călătorii veniți în munții Ceahlăului.

Biserica actuală, cu hramul Buna Vestire, a fost ridicată în perioada 1830-1835. Construcția din zid este în formă de cruce, cu elemente de arhitectură moldovenească din secolul al XVIII-lea.

Altarul este luminat de o fereastră așezată la est. Catapeteasma, peretele compus din icoane care separă altarul de partea centrală, naosul, este sculptată în lemn de tei aurit și pictată la Constantinopol în 1835. Icoana Sfântului Mucenic Mina este pictată pe lemn la Sfântul Munte Athos, având rama din lemn de chiparos.

Naosul, cu absidele largi și profunde, se delimitează de pronaos prin doi stâlpi laterali cuprinși în ziduri, ei susținând arcada, care la rândul ei susține bolta. Este luminat de o fereastră la sud și alta la nord, ca și pronaosul.

Pridvorul de zid, închis și pictat, este luminat de două ferestre așezate la vest. Toate ferestrele sunt duble, din lemn, mari, terminate în arc și prevăzute cu grilaj metalic la mijloc. În pridvor se intră pe o ușă din lemn, dublată în interior cu grilaj metalic. Din pridvor se intră în pronaos printr-o ușă masivă din lemn, întărită metalic în interior.

Biserica are și un al doilea pridvor (adăugat mai târziu), din lemn, închis cu geamuri, având intrarea prin nord.

Pardoseala este din parchet, iar acoperișul din tablă. Fațadele exterioare au profiluri sub cornișe și sunt văruite în alb.

Lăcașul are trei turle oarbe, în formă octogonală, câte una pe altar, pronaos și pridvorul de zid.

Pronaosul, naosul și altarul bisericii au rămas nepictate până în 1935, când interiorul a fost pictat într-o tehnică ce folosea ceara de albine, pictură în ceară. Lucrarea a fost executată de studenți și absolvenți ai Academiei de Arte Frumoase din Iași (printre ei și Corneliu Baba), conduși de profesorul lor, pictorul Nicolae Tonitza.

Sub îndrumarea lui Tonitza, pictorii au umanizat mult personajele, conferindu-le câte ceva din specificul popular românesc. În dreapta este ilustrată Nașterea Mântuitorului, în care Pruncul Iisus are ochii de copil specifici picturii lui Tonitza. În partea stânga este pictat Ceahlăul, Athosul românesc.

Păstorii sunt înfățișați în costumele populare ale țăranilor moldoveni.

Pe boltă se află pictat Hristos Pantocrator (dreptul judecător), înconjurat de cei patru evangheliști: Matei, Marcu, Luca și Ioan. După terminarea picturii, în 1937, biserica s-a sfințit la 14 septembrie.

Pridvorul bisericii a fost pictat în 1835 de pictori amatori.

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Durau, așezată în partea stângă a naosului, este o icoană argintată ce datează din secolul al XVIII-lea. Tot din acea perioada s-au păstrat, în memoria locului și în tradiția mănăstirii, și primele minuni săvârșite înaintea ei.

Clopotnița, situată la 40 m nord de altar, este o construcție masivă din zid, în formă pătrată cu două etaje și gang de intrare pictat. La etajul întâi este paraclisul Schimbarea la Față, pictat în 1940, iar la etajul al doilea, clopotele. Bolta clopotniței este pictată în frescă, în 1988, de arhimandritul Varahiil Muraru. AGERPRES

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *