Județul Neamț: scurt istoric

Divertisment

Actualul teritoriu al județului Neamț a constituit o străveche și permanentă vatră de locuire, cele mai vechi urme de locuire datând din Paleoliticul superior, fiind reprezentate prin unelte din silex, arme din piatră și silex, vetre de foc etc. descoperite în zona localităților Ceahlău, Bistricioara, Piatra-Neamț, Piatra Șoimului, ș.a.

Neoliticul este bine reprezentat prin numeroasele urme de așezări identificate la Izvoare (importantă stațiune a culturii Precucucteni, mileniul IV î. Hr.), Hangu, Frumușica (celebrul vas cucutenian din mileniile IV-III î. Hr. cunoscut sub numele de ”Hora de la Frumușica”) ș.a. Vestigii de necontestat din epoca Bronzului au fost descoperite pe platoul Bâtca Doamnei, precum și în localitățile Borlești și Costișa (secolele XIX-XIV î. Hr.).

Din cea de-a doua Epocă a fierului (La Tene), și în special din secolul I î.Hr.-I d.Hr., datează vestigiile cetății geto-dacice Petrodava (menționată și în scrierile lui Ptolemeu în secolul al II-lea), identificate pe platoul Bâtca Doamnei de pe Dealul Cernegura de la Piatra-Neamț sau urmele cetăților de la Piatra Șoimului și Cozla cu un bogat inventar.

Continuitatea neîntreruptă a populației autohtone este atestată de numeroasele așezări și necropole identificate în perimetrele localităților Văleni, Săbăoani (secolele II-III), Davideni (secolele IV-VI), Izvoare (secolul al V-lea), Văleni, Oituz (secolele VIII-IX), Brășăuți (secolele IX-XI) ș.a.

Feudalismul timpuriu este marcat de multitudinea așezărilor rurale (documentate arheologic), între care se remarcă fortificația de la Bâtca Doamnei din secolele XII-XIII, însemnat centru economic, politic și militar, care a constituit, probabil, nucleul unei formațiuni prestatale românești în această zonă, cu un rol evident de apărare împotriva invaziei tătare din 1241.

În cadrul organizării administrative a Moldovei, ținutul Neamț (care se suprapunea zonei montane și subcarpatice) apare atestat documentar, prima oară, în 1402, dată după care documentele îl menționează până prin 1864 (județul Neamț a fost înființat mult mai târziu).

În cadrul dezvoltării vieții economic-sociale, printre altele, se remarcă exploatarea și prelucrarea lemnului, care a generat o intensă dezvoltare a plutăritului pe râul Bistrița (activitatea atestată documentar încă din 1466), dezvoltarea meșteșugurilor, strâns legată de încurajarea negoțului prin acordarea de privilegii de către domnii moldoveni, înființarea multor târguri și cetăți fortificate etc.

Un rol de seamă în dezvoltarea culturii medievale a acestei zone l-au avut și cele două mănăstiri Bistrița și Neamț, ctitorii voievodale care păstrează numeroase opere de artă și cultură veche românească.

Puternicele cetăți medievale de la Roman și Târgu Neamț, construite în secolul al XIV-lea de domnii Petru I Mușat (1375 — 1391) și Roman I (1391-1394) și refăcute de Ștefan cel Mare, au jucat un rol important pentru apărarea și menținerea independenței statului feudal Moldova.

În secolele XIV-XV, județul Neamț a fost martorul unor evenimente importante, precum lupta de la Hindău (azi satul Ghindăoani, comuna Bățătești), din 1395, în urma căreia Bogdan I a consolidat independența statului feudal Moldova prin înfrângerea oștilor ungare ale lui Sigismund de Luxemburg, lupta de Războieni (Valea Albă din 26 iulie 1476, în care, după o apărare eroică, oastea moldoveană comandată de Ștefan cel Mare a fost înfrântă de armata turcească a lui Mahomed II, superioară numeric — lupte urmate de asedierea cetății Neamț, care a rezistat atât oștilor lui Sigismund de Luxemburg (1395), cât și a celor ale lui Mahomed II în 1476.

În secolele XV-XVIII, pe aceste meleaguri au luat ființă și s-au dezvoltat numeroase sate care atestă existența unei populații numeroase și statornice, precum, și o intensă activitate economico-socială, cultural etc.

Dintre acestea se evidențiază satele Borniș și Obârșia (secolul al XV-lea), Grumăzești (sfârșitul secolului al XV-lea), Cordun și Izvoare (secolul al XVI-lea), Petricani (secolul al XVII-lea) ș.a.

În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, ținuturile nemțene au înregistrat o continuă dezvoltare economico-socială și o sporire a numărului de meșteșugari și comercianți. Creșterea producției de mărfuri și intensificarea schimburilor comerciale au determinat mărirea corespunzătoare a iarmaroacelor și a zilelor în care se țineau târgurile. Spre exemplu, în 1839, printr-o hotărâre domnească, s-a stabilit ca pe moșia Scheia din ținutul Roman să aibă loc opt iarmaroace pe an și o zi de târg săptămânal, iar pe moșia Mircești, 12 iarmaroace pe an.

Locuitorii județului Neamț au participat cu eroism la evenimentele din 1821, ultimul act al rezistenței eteriste consumându-se la Secu, în zona dealurilor subcarpatice din apropierea orașului Târgu Neamț. Și în 1848, țăranii au folosit diferite forme de luptă, de la refuzul de a executa claca până la răscoale, cum au fost cele de la Bozieni — Neamț și Buciumeni — Roman.

În perioada premergătoare Unirii, atât orașul Piatra, cât și Roman s-au afirmat ca puternice centre unioniste. Ioan Vasile Levărdă și Dimitrie Matcaș au exprimat dorința de unitate a locuitorilor acestor meleaguri în cadrul divanului ad-hoc, iar Alecu Russo, Constantin Brăescu, Ion Ștefănescu Românul și Alexandru Teodorie au susținut cu fermitate alegerea lui Alexnadru Ioan Cuza.

În 1863, animați de dorința abolirii clăcii, locuitorii satelor Muncelul de Jos, Poienile de Jos, Poiana Humei, Măsăhănești și Oniceni-Roman îi cer domnitorului, într-o scrisoare, să apere țara ”…în contra străinilor și a asupritorilor dinlăuntru”, care le-au încălcat drepturile, să se schimbe sistemul de guvernământ pentru a nu se mai face ”…legi arbitrare…despre noi, fără noi”.

Tinerii de pe văile Bistriței, Moldovei și Siretului au participat la lupta pentru obținerea independenței 1877-1878, fiind înrolați în regimentele 2 și 8 de linie, regimentele 14 dorobanți roman și 15 dorobanți Piatra Neamț. În asaltul redutei Grivița din 6 septembrie 1877, regimentul 15 dorobanți a pierdut 176 ostași, din care 91 erau originari din ținutul Neamț.

Începutul secolului XX a fost marcat de răscoala de la 1907, care a cuprins 16 comune și un număr mare de sate de pe teritoriul județului Neamț.

În Primul Război Mondial, în luptele din Transilvania și Muntenia, dar mai ales la Mărășești, Mărăști și Oituz, unitățile militare din Piatra Neamț, Roman și Târgu Neamț s-au impus în luptă. Astfel, batalionul de vânători de munte Târgu Neamț, trecând munții, a hotărât victoria forțelor românești în bătălia de la Cireșoaia-Târgu Ocna. Și-au pierdut viața peste 2.000 de militari, cărora li s-au adăugat peste 600 de invalizi și 3.000 de copii orfani. De asemenea, în localitățile din județul Neamț s-au organizat 40 de unități sanitare, în care au fost îngrijiți peste 5.000 de militari răniți.

Județul Neamț, deși nu s-a aflat sub ocupația germană, resimțea din plin urmările războiului. Pe durata acestuia, a încartiruit un număr mare de trupe românești, a găzduit refugiații din regiunile ocupate de inamic și din zonele operaționale, cărora le-a pus la dispoziție cele necesare.

În perioada interbelică, pe fondul unei dezvoltări economic-sociale ascendente a județului Neamț, în cadrul statului național unitar român au loc și o serie de frământări sociale.

După actul de la 23 august 1944 și până la prăbușirea comunismului în decembrie 1989, județul Neamț s-a dezvoltat și a evoluat în parametrii impuși de regimul comunist.

Prin Legea nr. 5 din 8 septembrie 1950, fostele județe Neamț (3.977 kmp, 5 plăși, 3 orașe și 256 de state) și Roman (1.880 kmp, 3 plăși, un oraș și 216 sate) existente în perioada interbelică au fost desființate și integrate, sub forma raioanelor Piatra-Neamț, Roman, Târgu-Neamț, Ceahlău și Buhuși, în componența regiunii Bacău, care a funcționat ca atare, cu mici modificări pe parcurs, până la 17 februarie 1968 când, prin Legea nr. 2, s-a revenit la organizarea administrativ-teritorială tradițională pe județe, reînființându-se județul Neamț, în limitele celui existent în prezent.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.