Cea mai mare colecție de artă eneolitică din sud-estul Europei se află la Piatra-Neamț, în cadrul Muzeului Cucuteni, parte a Complexului Județean Muzeal Neamț.
Arheologul Daniel Garvăn, specialist în Cultura Cucuteni, a declarat pentru AGERPRES că între artefactele cu o vechime de aproape 7.000 de ani se disting celebrele ‘Hora de la Frumușica’, ‘Soborul Zeițelor’ sau ‘Gânditorul de la Târpești’, piese care au suscitat interesul și imaginația arheologilor prin expresivitatea lor.
Așezarea eponimă a culturii Cucuteni, situată astăzi în punctul Cetățuia a comunei ieșene Băiceni, a fost descoperită în anul 1884 de Theodor Burada. Primele cercetări au fost realizate însă de Nicolae Beldiceanu și Grigore Buțureanu, în anul 1885. Muzeul de la Piatra Neamț a fost inaugurat 120 de ani mai târziu, în anul 2005. Acesta se află într-o clădire de patrimoniu, construită în anul 1930, fost sediu al Băncii Naționale a României. De altfel, în interior se mai disting seifurile cu gratii în care erau ținuți banii sau valorile statului român și în care acum sunt artefacte neprețuite.
Alegerea acestui sediu nu a fost deloc întâmplătoare și nu ține neapărat de siguranța pe care o conferă clădirea ci de zona în care este amplasat, fiind în centrul istoric al municipiului Piatra-Neamț.
Arheologul Daniel Garvăn spune că artefactele sunt privite ca niște obiecte de artă.
„Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni constituie în prezent un unicat la nivel național, prin tematica abordată, fiind în același timp un muzeu de istorie, dar și de artă, ce adăpostește în prezent cea mai importantă colecție de artă eneolitică din sud-estul Europei. Aceasta este dedicată exclusiv artei cucuteniene, cu cele două componente de bază ale sale, arta decorativă și arta figurativă, aici fiind expuse în prezent cele mai spectaculoase artefacte, ce constituie veritabile obiecte de prestigiu, aparținând Complexului Cultural Precucuteni — Cucuteni — Tripolie, în fapt cea mai importantă și spectaculoasă civilizație preistorică europeană. Sunt valorificate expozițional deopotrivă obiecte tridimensionale și materiale fotodocumentare, aparținând tuturor fazelor și etapelor de evoluție ale acestei civilizații, de pe întregul său areal. Cucuteni înseamnă ceramică pictată și statuete pentru că celelalte artefacte se regăsesc în toate culturile. Nu știm dacă la vremea aceea, ceramica pictată a fost privită ca obiecte de artă, realizate în acest scop sau dacă au fost obiecte de uz cotidian. Este o întrebare la care nu vom avea răspuns’, a declarat arheologul Daniel Garvăn.
Unicitatea dar și vechimea artefactelor au făcut ca acestea să fie solicitate în cadrul unor expoziții internaționale, cele mai importante exponate fiind admirate în SUA, Elveția, Vatican, Grecia sau Polonia.
Unele dintre obiecte au și o istorie contemporană, așa cum este cea a Horei de la Frumușica. Istorii spun că în 1973, când a fost înființat Muzeul Național de Istorie, au fost strânse piese spectaculoase de la mai multe muzee și a fost solicitată și Hora de la Frumușica. Restauratorul ei, arheologul Aurel Buzilă, a făcut o copie fidelă a acesteia și a trimis replica la Muzeul Național de Istorie, fără ca cineva să sesizeze acest aspect, astfel că inaugurarea muzeului s-a făcut cu un exponat copie a artefactului.
Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni adăpostește în prezent cea mai importantă colecție de artă eneolitică din sud-estul Europei fiind dedicată exclusiv artei cucuteniene, cu cele două componente de bază ale sale — arta decorativă și arta figurativă — aici fiind expuse în prezent cele mai spectaculoase artefacte, ce constituie veritabile obiecte de prestigiu, aparținând Complexului Cultural Precucuteni-Cucuteni-Tripolie, în fapt cea mai importantă și spectaculoasă civilizație preistorică europeană.
Sunt valorificate expozițional deopotrivă obiecte tridimensionale și materiale fotodocumentare, aparținând tuturor fazelor și etapelor de evoluție ale acestei civilizații, de pe întregul său areal.
În subsolul clădirii funcționează un impresionant depozit de piese arheologice, precum și laboratorul de restaurare-conservare; parterul și etajul 1 sunt ocupate de expoziția permanentă, dispusă în cadrul a trei săli. La parter există și un seif, în care erau păstrate anterior bunurile de valoare ale băncilor ce și-au avut sediul aici, și în care sunt depozitate în prezent artefacte cucuteniene. La etajul întâi este amenajat un modern centru multimedia, ce funcționează în două săli, acesta fiind dotat cu aparatură electronică audio-video de ultimă generație, necesară prezentării de materiale pe suport electronic.
Etajul al doilea este destinat expozițiilor temporare, care se succed în permanență, în cuprinsul a două săli și a unui hol.
Sala întâi, situată la parter, este dedicată istoricului cercetărilor culturii Cucuteni. Printr-o serie de materiale grafice sunt ilustrate portretele unor personalități marcante ale arheologiei românești și nu numai, precum și principalele etape ale cercetării acestei civilizații. Așa cum era și firesc a fost subliniat rolul principal pe care Muzeul de Istorie și Arheologie Piatra Neamț l-a avut de-a lungul timpului în cercetarea și valorificarea patrimoniului cultural cucutenian. De asemenea, sunt trecute în revistă cele mai importante manifestări cultural-științifice referitoare la cultura Cucuteni. Totodată, sunt expuse principalele lucrări monografice și de sinteză, cataloage și culegeri de studii și articole prin intermediul cărora au fost valorificate publicistic descoperirile efectuate de-a lungul timpului în întreg arealul cucutenian.
Sala a doua, aflată tot la parter, este dedicată în exclusivitate artei decorative cucuteniene, reprezentată cel mai adesea de decorul pictat al vaselor, nelipsind însă nici cel adâncit, incizat și canelat. Astfel, este evidențiată practic aproape întreaga varietate de forme și decoruri, remarcându-se în acest sens, în principal cele patru categorii de vase, cu destinație probabil cultică, specifice doar acestei civilizații: vasele-coroană, vasele-binoclu, vasele-horă și vasele cu suport și colonete, cel descoperit în așezarea de la Izvoare reprezentând chiar sigla Complexului Muzeal Județean Neamț.
În sala a treia, situată la etajul întâi, adăpostește capodoperele artei decorative cucuteniene, ilustrată de reprezentările plastice antropomorfe, zoomorfe și ornitomorfe, de sine-stătătoare sau pictate pe vase, protome aplicate în relief pe pereții exteriori ai unor vase, machete de sanctuare și diferite obiecte de podoabă și cult. Dintre acestea se remarcă în mod deosebit celebrele complexe de cult cucuteniene de la Poduri și Ghelăiești.
Sala a patra, de la etajul al doilea, este dedicată exclusiv expozițiilor temporare, care însă se succed permanent. În acest fel avem posibilitatea de a expune, pe o perioadă destul de îndelungată, și alte tipuri de piese caracteristice mediului cultural cucutenian, descoperite în cadrul unor stațiuni cercetate de specialiști aparținând altor instituții de profil din țară.
Prima dintre expozițiile temporare găzduite de Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni este cea intitulată Capodopere cucuteniene din situl de la Scânteia, județul Iași, o așezare datând din prima fază de evoluție a culturii Cucuteni, deținătoare a unui patrimoniu deosebit de bogat și spectaculos, aflat în colecțiile Institutului de Arheologie și Muzeului de Istorie din cadrul Complexului Muzeal Național ‘Moldova’, din Iași, cercetată minuțios de mai mulți ani de către reputata specialistă dr. Cornelia-Magda Lazarovici.
Ulterior, aici a fost găzduită expoziția Artă și Pasiune, ce reunea cele mai valoroase exponate cucuteniene aparținând Fundației ‘Cucuteni pentru Mileniul III’ din București, aparținând tuturor etapelor și fazelor de evoluție din arealul românesc al acestei civilizații. În prezent, în sala a patra se regăsesc aproximativ 500 de exponate valoroase descoperite în ultimii ani în cadrul celei mai importante așezări cucuteniene de pe actualul teritoriu al României, iar în holul alăturat sunt ilustrate o serie de aspecte ale mai vechilor cercetări arheologice efectuate aici sub conducerea doctorului Dan Monah, toate acestea fiind incluse în cadrul expoziției omagiale Poduri-Dealul Ghindaru. 30 de ani de la primele cercetări arheologice.
Sala a cincea, situată de asemenea la etajul al doilea, și holul au ilustrat inițial câteva dintre capodoperele din arealul tripolian aflat în afara granițelor României, reunite în expoziția foto-documentară Artă eneolitică Cucuteni-Tripolie din Republica Moldova și Ucraina. Aceasta includea deopotrivă diferite categorii de vase, reprezentări plastice antropomorfe și zoomorfe, machete de sanctuar, obiecte de podoabă și cult, între care se evidențiază depozitul de tezaur de la Cărbuna, Republica Moldova. De asemenea, sunt ilustrate câteva personalități care s-au remarcat prin intermediul cercetărilor efectuate de-a lungul timpului în arealul tripolian, precum și reconstituiri grafice ale așezărilor-gigant.
Ulterior, în cadrul sălii 5 au fost etalate o serie de artefacte aparținând civilizațiilor Boian, ceramicii liniare, Precucuteni și Stoicani-Aldeni-Bolgrad, incluse în cadrul expoziției intitulate Precucuteni. Originea unei mari civilizații, organizată cu sprijinul Muzeului ‘Carpaților Răsăriteni’ din Sfântu Gheorghe și a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie din Ploiești.
În prezent, în cadrul aceluiași spațiu expozițional se regăsesc piese valoroase aparținând unora dintre cele mai strălucite civilizații preistorice continentale — Gumelnița și Cucuteni, Străvechi civilizații ale Europei, expoziție realizată cu sprijinul Muzeului Județean Teleorman din Alexandria.
Majoritatea artefactelor expuse au fost descoperite în urma cercetărilor arheologice efectuate de-a lungul timpului de către specialiștii instituției și colaboratorii săi — remarcabile personalități ale arheologiei românești — în special în cadrul de acum celebrelor așezări cucuteniene de pe actualul teritoriu al județului Neamț, respectiv Izvoare, Târpești, Bodești, Piatra Șoimului, Ghelăiești, Traian, Văleni, dar și din afara acestuia — Trușești și Târgu Ocna. Acestora li se adaugă tell-ul de la Poduri, județul Bacău, care reprezintă cea mai importantă așezare aparținând complexului cultural Precucuteni-Cucuteni-Tripolie din România și una dintre cele mai importante din Europa, remarcabil prin cantitatea, diversitatea și calitatea vestigiilor cucuteniene din cadrul său, considerat sit de importanță națională.
Stațiunea a beneficiat în ultimii ani de o finanțare generoasă din partea Ministerului Culturii, care a recunoscut activitatea de cercetare și valorificare a patrimoniului său de către membrii Centrului Internațional de Cercetare a Culturii Cucuteni, prin acordarea premiului Adrian Rădulescu, expoziției și volumului ce o însoțește, intitulate Poduri-Dealul Ghindaru. O Troie în Subcarpații Moldovei.
În puținul timp scurs de la inaugurarea sa și până în prezent, Muzeul Cucuteni s-a făcut remarcat prin unicitatea și spectaculozitatea sa, devenind astfel una dintre cele mai apreciate și vizitate instituții de profil din România, în acest fel instituția având o contribuție importantă la afirmarea municipiului Piatra-Neamț ca important centru cultural-științific și turistic, atât în țară, cât și în străinătate. În toată această perioadă, iubitorii de cultură, din țară sau din străinătate, au rămas plăcut impresionați de comorile de neprețuit adăpostite aici, mulți dintre aceștia adresându-ne gândurile lor bune în Cartea de Onoare a unității. Recunoașterea valorii deosebite, culturale, științifice și artistice, a Muzeului de Artă Eneolitică Cucuteni, care i-a adus consacrarea definitivă în peisajul cultural românesc și internațional, a fost onorată prin acordarea, de către Ministerul Culturii și Cultelor, în 2006, a premiului Iulian Antonescu, pentru proiectul de management în domeniul muzeografiei și a volumului ce îl însoțește, intitulate Primul muzeu Cucuteni din România.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.